Licurici

Sunt zile în care mă simt ca un licurici închis într-un borcan. În cușcă se moare încet, liber m-aș stinge înghițit de noapte. Întunericul străpunge cerul atunci când liniștea se îneacă în valuri de incertitudine. Alerg pe cărări de îndoială ce îmi taie răsuflarea și-mi înmoaie genunchii, în ritmuri cărora nu le țin pasul. Încotro? … Continue reading Licurici

Viața în cercuri

Când m-am mutat pe strada pe care locuiesc, în urmă cu vreo 10 ani, era multă liniște. În spatele gardurilor decolorate trăiau bătrâni însingurați, iar pe stradă vedeai mai mult pisici decât oameni. Apoi bătrânii au început să moară. Pe garduri au început să apară oferte de vânzare. Copii plecați sau nepoți prea ocupați, pe … Continue reading Viața în cercuri

Rugăciuni

Nu am știut niciodată să spun rugăciuni pe de rost. Dintre cele care se spun la biserică sunt foarte puține acelea pe care le știu. Îmi amintesc însă cum ne rugam în genunchi lângă pat când eram copii, repetând cuminți după bunici, cuvinte scrise în cărți cu coperte de piele roasă și file îngălbenite. În … Continue reading Rugăciuni

Aer

Astăzi ești aerul captiv într-un glob de sticlă aruncat în mijlocul mării - nevăzut, neauzit, imposibil de simțit. Promisiuni goale și așteptări desprinse de realitate se amestecă succesiv în ceea ce tu numești viață. Între plăcere și durere, faci alegeri pe care le numești soartă. Și mă întreb dacă știi destinația dar nu știi drumul … Continue reading Aer

Sisif

Sunt zile in care mă simt ca pe umerii Titanicului după ce a lovit icebergul și se scufundă. Pe mal, acolo unde s-a terminat cărarea, am abandonat castele de nisip făcute din rămășițele altora. Dacă ne-am strecura pe ușa din spate, încet și neauzit în loc să continuăm? În ochi ți s-ar așterne iarna. Ai … Continue reading Sisif