Rugăciuni nerostite

Există rugăciuni pe care nu le rostim niciodată cu voce tare. Ele își au locul în liniște. Le lăsăm înăuntru și le facem casă în interior. Pe bunicii mei nu i-am auzit rugându-se, doar i-am văzut. Și ei le purtau pe dinăuntru, sunt sigur. Așa că ne cărăm rugile pe drumuri, le punem în flăcări …

Impossible vs I’m possible

Privind soarele în față, la finalul zilelor rămâi cu ceea ce ai dat voie să crească în tine. Când înțelegi că tristețea nu-i călău, nu o mai respingi! Durerea nu e permanentă, dacă nu o negi. Majoritatea lucrurilor nu au legătură cu tine - un măr e dulce și dacă nu îl guști. Pe tavan …

2023 – solstițiu de iarnă

Mi-ar plăcea să pot hiberna - să îmi acord o perioadă de recuperare - emoțional, spiritual, fizic. Oprirea nu e încetare iar întoarcerea nu e regres. Toată lumea se întoarce acasă în perioada asta. Soarele se naște în noaptea cea mai lungă din an și revine treptat în viețile noastre, lungind zilele și parcă încetinind …

“Mum!!”

Când erau mai mici, copiii mei obișnuiau să strige de pe unde erau prin casă :"Mum!" "Da! Ce e?" Iar ei răspundeau cu "Doar făceam prezența."și se auzeau râsete , sau "Nimic. Voiam să știu unde ești." Făceau asta foarte des și uneori îmi amintesc că nu aveam răbdarea necesară pentru a le împărtăși veselia. …

Altcineva

Acum ceva timp am descoperit un caiet pe care nu îmi amintesc sa îl fi scris. O perioadă din viața mea în care am fost fizic neputincios, mental absent și emotional amorțit. Am recitit ce am scris atunci și mi-am dat seama că omul acela nu mai există. Mi-l amintesc însă. Își dorea sa fie …

Când îți vin copiii acasă

"Ce faci în weekendul următor pentru că aș vrea să vin acasă?" Cu întrebarea asta începe un nou fel de bucurie pe care am observat-o de puțin timp. Mai exact de când mi-au plecat copiii de acasă pentru a studia în alte direcții. E bucuria care mă apucă la gândul celor câteva zile cu el, …

Rebeli sau ei înșiși?

Fii-mea, 19 ani, și-a vopsit părul în verde la un moment dat. Nu mi-a spus, a așteptat să ajung eu la Cluj ca să fie surpriza completă. Fiu-meu, hotărâse și el cam tot pe la aceeași vârstă, să își facă un tatuaj, nu prea mare, nu foarte la vedere, dar cu care nu am fost …

Viața la mijloc

Le tot repet alor mei să caute mereu să trăiască la mijoc, între emoții, între dorințe, între toate întâmplările care au tendința de a ne trage la extreme. Le spun de viața la mijloc pentru că acolo este liniștea, în obiceiuri, în rutină, în tot ce ne este familiar. Căutam mereu ieșirea din repetiție dar …

“Mom, you’re the best!”

De ziua lui, fii-miu, student în anul III, m-a rugat să-i fac un pachet. Înțelegerea a fost să gătesc eu, în locul bunicii care se întrece în a sta ore în șir în bucătărie pentru nepoții studenți. Nu că mâncarea bunicii nu ar fi bună, dimpotrivă, doar că maică-sa, aka subsemnata, știe ce să facă …

You’ve got this!

Asta e cu gândul la pierdere... Oamenii nu vorbesc despre moarte prea mult și oricum, nu despre moartea lor. Ținem doliu un an, dar procesul ăsta de integrare a pierderii nu are dată limită. Am citit undeva că durează cel puțin doi ani ... la unii chiar mai mult. Moartea e subiect tabu, nu e …