2020 este anul în care am reținut patru cuvinte: "nu e despre tine". La începutul pandemiei au mai fost altele - "totul va fi bine" sau "suntem în asta toți". Pentru mine însă, "nu e despre tine" rămâne ca refren. 2020 a fost un an în care m-am simțit ca mergând pe nemarcate. Harta nu … Continue reading 2020 – “Nu e despre tine”
Zilele trecute am făcut bradul cu fii-mea. Nu am mai avut răbdare să ajungă acasă și fratele ei, lucru care, mi-a spus el, l-a cam surprins. Bradul de Crăciun e o tradiție care mereu ne-a adus împreună, cu globurile puse oriunde își doreau ei, iar eu agățându-mă de decorațiuni meșteșugite de-a lungul anilor. Am justificat … Continue reading Lumină pentru Crăciun de pandemie
Iarnă, 2018 Zi plină, alergatură multă, timp puțin. Intru să fac RCA-ul într-un birou de pe strada de lângă mine. Am trecut de zeci de ori pe lângă el, nu am intrat niciodată. Mă grăbesc. Înăuntru doi oameni trecuți de 65 de ani. El poartă costum și îmi face semn discret cu capul să înaintez … Continue reading Despre bătrânii care nu se mai grăbesc
-Aujourd'hui c'est le déconfinement chez nous, mi-a spus prietena mea din Franța. La noi ridicarea restricțiilor e vineri. Vor fi 65 de zile de când s-au oprit școlile, 60 de stare de urgență. Cică asta ar fi media de timp în care poți forma noi obiceiuri. Mitul de 21 de zile e doar wishful thinking … Continue reading 60 de zile de stare de urgență
Sunt introvertit, nu-i nici o îndoială. Îmi acord regulat ore de singurătate pentru a-mi încărca bateriile. Am tendința să gândesc prea mult, prea în detaliu. Eu nu despic firul în patru, ci în șapte. Sunt optimist, și asta e sigur. Dar nu unul naiv cu gânduri mai mult colorate și mai puțin grave. Nu, eu … Continue reading 15 mai sau între speranță, optimism și realism
Zilele trecute cineva spunea pe facebook că virusul și distanțarea socială l-au făcut să îi fie dor și de oamenii pe care nu îi place. Eu nu sunt în categoria asta, cei pe care nu îi plac nu prea îmi trec prin minte, însă absența celorlalți, a celor care mi-s dragi, e ca o pauză … Continue reading Grădina din spate
Stă singur pe o bancă în fața porții. Are o pisică așezată lângă el. Opresc mașina, cobor și mă așez la capătul celălalt de bancă. Între noi nu e doar pisica ci și virusul parcă. Privește în gol și mă ignoră. Are pe față o mască și nu îi văd decât ochii. E trist. Vecinul … Continue reading Prea multă liniște
"Auzi, tu ce ai pus pe listă? Ce vrei să faci când se termină toată nebunia asta? Unde ai vrea să mergi și cu cine? Te-ai gândit?" Mi s-a adresat întrebarea asta de câteva ori săptămâna trecută. Prietenii mei își fac planuri de vacanță. Eu nu m-am gândit și întrebarea lor m-a luat prin surprindere. … Continue reading Listă pentru final de pandemie
Astăzi am fost la cumpărături. E a doua oară când ies în timp de o lună și prima dată când o fac pentru a merge la magazin. Treaba asta cu declarația nu îmi place. Mă consider destul de responsabil, nu e nevoie să o mai și declar. În plus, mă face să nu mă simt … Continue reading 🙂
M-am uitat în calendarul din telefon astăzi și mi-am amintit că în weekend era programată o tură în Călimani. Virusul și lockdown-ul ne-au schimbat toate planurile însă. Ne ținem respirația colectiv într-o nemișcare impusă care nu calmează. Oamenii au sufletele agitate și își pun mințile în căutare de scenarii. La modă sunt cărțile despre distopii … Continue reading Optimism tragic
