Scrisoare către copiii mei

Dragii mei, Iubirea mea pentru voi a început înainte să vă țin în brațe. De aproape două decenii - wow, ce mulți ani au trecut, voi sunteți cei care îmi dați sens. Dragostea mea pentru voi nu trebuie câștigată sau cumpărată; voi fi acolo până la ultima mea suflare indiferent de greșelile pe care le … Continue reading Scrisoare către copiii mei

Creasta Rodnei – spectacol cu rhododendron

Poveștile încep întotdeauna de unde vor ele să înceapă. Pentru mine povestea de acum a început cu un club montan și o tură în Pietrosul Rodnei în mai 2016. Aveam bocanci cumpărați cu 50 de lei, pantaloni din bumbac și cazare într-o cabana cu confort sporit față de restul grupului. Pe lângă asta, aveam un … Continue reading Creasta Rodnei – spectacol cu rhododendron

Ce m-a învățat bunicul meu despre credință, curaj și libertate

Era 1943 și el avea puțin peste 20 de ani. De pe frontul de război de la cotul Donului fusese luat prizonier și dus împreună cu ceilalți într-un lagăr rusesc. De cate ori povestea de perioada aceea, îmi explica ce înseamnă lipsa libertății și foamea constantă. Atunci a mâncat coajă de copac fiartă. Atunci, în … Continue reading Ce m-a învățat bunicul meu despre credință, curaj și libertate

:)

Astăzi am fost la cumpărături. E a doua oară când ies în timp de o lună și prima dată când o fac pentru a merge la magazin. Treaba asta cu declarația nu îmi place. Mă consider destul de responsabil, nu e nevoie să o mai și declar. În plus, mă face să nu mă simt … Continue reading 🙂

Optimism tragic

M-am uitat în calendarul din telefon astăzi și mi-am amintit că în weekend era programată o tură în Călimani. Virusul și lockdown-ul ne-au schimbat toate planurile însă. Ne ținem respirația colectiv într-o nemișcare impusă care nu calmează. Oamenii au sufletele agitate și își pun mințile în căutare de scenarii. La modă sunt cărțile despre distopii … Continue reading Optimism tragic

Bon courage!

În primele luni ale lui 2012 am început să pun într-un borcan bilețele colorate pe care scriam ceva bun petrecut în ziua respectivă. Câte 3 în fiecare zi, pentru că de câteva luni tot din 3 in 3 îmi fuseseră numărate săptămânile. În tunelul în care mă aflam, aveam nevoie să rămân concentrat pe lumină. … Continue reading Bon courage!

Zaruri

În urmă cu mai mulți ani într-un cabinet al unui psiholog, făceam din plastilină niște zaruri pe care le așezam unul peste altul ca un turn. Spuneam atunci că viața mea era gata să se prăbușească în orice clipă, la fel ca și turnul acela. Nu s-a întâmplat. Anii care au trecut au luat zarurile … Continue reading Zaruri