Aer

Astăzi ești aerul captiv într-un glob de sticlă aruncat în mijlocul mării – nevăzut, neauzit, imposibil de simțit. Promisiuni goale și așteptări desprinse de realitate se amestecă succesiv în ceea ce tu numești viață. Între plăcere și durere, faci alegeri pe care le numești soartă. Și mă întreb dacă știi destinația dar nu știi drumul sau e invers?

Deasupra ta cerul nu e albastru. E întunecat și adânc, dar tot îi vorbești sperând să te audă ai tăi mutați acolo. Nici stelele nu strălucesc. Sunt reci și mute, dar asta nu te oprește ca în ele să îți pui dorințe. De câtva timp nu plouă, doar ochii tăi sunt umezi. Sari în gol doar ca să umpli spațiul.

Zilele sunt lungi și viețile prea scurte. Acum doar iarna se mai ține de cuvânt. În gheața întunecată te vezi în nuanțe de albastru și umbra din oglindă te întreabă cum îți mai este astăzi. Nu îi răspunzi, pentru că în lumea mută în care trăiești, totul se desfășoară după alte legi. Acolo pădurile păstrează încrederea ce le-ai lăsat-o, soarele umple golurile în locul tău, iar pâraiele curg ca sângele prin vene amorțite. Nu e nevoie de cuvinte, poveștile rămân nespuse. Vremea lor s-a dus. Acum cerul are altă culoare, timpul un alt anotimp, iar oamenii alte chipuri.

În lumea ta, “niciodată” s-a repetat atât de des încât s-a transformat în “pentru totdeauna”. Ai vrea sa fii vânt, dar ramâi aer. Și mergi în spirală, uneori în sus, alteori în jos, mereu nevăzut, mereu neauzit, pentru totdeauna imposibil de îmblânzit.

2 thoughts on “Aer

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s