Alb

FB_IMG_1552636903248

Daca inspir adanc albul de pe crestele astea o sa inghet? O sa devin lumina sau poate doar o sa ma imprastii in mii de bulgari pornind la vale odata cu vantul? Voi fi erou sau victima?

E ceva care se schimba in tine atunci cand te afli in mijlocul pustietatii. Intr-un peisaj in care totul e la scara mare, alb si fara contur, devii indispensabil doar pentru comparatie: un mic punct negru, pasiv si insignifiant pierdut in imensitatea spatiilor deschise.

In albul acela poti scrie povesti fara cuvinte. Tacerea capata sens. Pe zapada poti face impreuna cu vantul forme inghetate de fluturi sau omizi, ingeri sau demoni. Acolo unde gandul intalneste simturile poti sterge colturi si stinge voci. Fricile amortesc in minte si se fac mici la fel ca si tine. Din cand in cand te apuci sa scrijelesti in gheata cu mainile goale si te ranesti incercand sa lasi ceva in urma ta. Zapada te sufoca, te strange si te face prizonier. Albul te inghite si te ineaca daca te opui. Vantul e singurul care alearga liber. Scheletele copacilor din zare intind maini uscate si goale catre cer. Nici ei nu se opun. Invata sa te abandonezi pasilor amestecati ca sa te poti odihni.

Ca intr-o fortareata a solitudinii iti dai seama ca viata ta de pana atunci s-a sfarsit. Nu stii ce vei fi maine, stii doar ca nu mai esti acelasi. Te schimbi si atunci povestea ta se schimba. Inchizi ochii, respiri rar si lasi vantul sa ajunga la tine. Vine, sta cu tine o vreme si apoi pleaca, luand cu el toate zgomotele si nelinistile. In urma lui ramane pace si in ea gasesti nemiscarea. Sub zapada e mereu o liniste intensa. Timpul dispare. E vreme…

Povestea e simpla. Un sir de lucruri pe care ti le spui. Nu e o serie de episoade bune sau rele ci doar un fir narativ continuu. Nu e nevoie sa fii fericit mereu. Uneori esti trist, descurajat, nesigur si speriat. Si toate astea sunt ok. De aici iti iei puterea de a continua, de aici te schimbi, de aici incepi sa traiesti. Toate astea anima punctul negru, mic si inghetat in imensitatea alba. Nu e o victima.

Iti pui singuratatile in buzunar, fricile in rucsac si cantand in tonuri de gri cauti din privire varfurile unde curcubeul sta ascuns intre nori. Renunti la costumul de superman. Lumea a fost salvata si nu mai e nevoie sa fii eroul nimanui. Te poti intoarce la tine. Cicatricile nu iti dau speranta dar iti reamintesc ca potirazbate. Poti sa urci sau sa cobori mereu si cei asemeni tie te vor urma. Tu esti eroul povestii tale. Esti iar albastru pe dinauntru. Esti liber!

Tu unde ai fi fara povestea ta?

2 thoughts on “Alb

Leave a Reply to ecoarta Cancel reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s