Farul

ships-passing-minots-light-clement-drewCioc!Cioc!Deschide!E cineva?

Liniste.Nu e nimeni acolo.Usa e inchisa.Farul e tacut, lumina pe cale sa se stinga. In departare se aud doar zbaterile ritmice ale apei la mal. Mereu aceleasi.

Daca farul isi inchide ochiul ce se va alege de barcile din larg?Unele stiu foarte bine unde vor sa ajunga: au harti, busole si jurnale de bord. Isi gasesc motivatia in fiecare leganare de val si in fiecare pala de vant. Altele se lasa duse de curent in voia sortii. Toate au vasle.Pe marea asta trebuie sa vaslesti.Nu exista scurtatura. Apele sunt mereu calme in adancuri dar la suprafata sunt incruntate si ridate.E nevoie de forta ca sa poti supravietui furiei.Nu-ti permiti sa obosesti si nu te poti opri.

Toate barcile sunt incarcate.Unele sunt grele dar stabile; altele par a cara oceane de lichid greu de controlat si inflamabil.Combustibil pentru unii, bombe pentru altii. Sa stai deoparte de barcile astea.Nu sunt buni tovarasi. Sunt instabile si se aprind usor. Ard atat de repede ca nu le simti caldura.

Toate cauta tarmuri.Tu nu vrei o insula in care sa-ti infigi ancora? Unde sunt plajele cu odihna, limanurile care sa te faca usor si liber? “Urmeaza lumina stelelor”,zic ei. In noptile cu luna e usor, dar in ape tulburi, sub nori amenintatori de furtuna nu ai decat farul. O promisiune neconditionata ca marea nu te va inghiti. Si farul nu raspunde!

Farul sta singur acolo, cu lumina propriei identitati, in speranta ca barcile din larg isi vor descoperi propria lumina si cale catre insule si liniste. Lumina lui nu depinde de altii si de aceea e liber. El spera dar nu asteapta.Daca ar avea asteptari ar suferi ca barcile se incapataneaza sa-l ignore.Farul asta are ganduri dar nu judeca pe nimeni.Nu pune eticheta si nu tine suparari. Gandurile lui sunt sugestii, nu fapte. Se gandeste la noapte. A facut-o de multe ori inainte dar cumva a gasit mereu puterea sa lumineze in intuneric.

Discomfortul e temporar si fiecare furtuna il face mai semet si mai stralucitor.Valurile il spala si-l purifica.Are temelii adanci dar …a obosit. Timpul il macina si ii ia treptat cate ceva. Nu-i va ramane decat lumina daca va sta acolo. Temeliile i se subrezesc si dispar cate putin in fiecare zi.

E important sa stie ca poate renunta. Tine minte ca poate alege. Nu toate barcile pot fi salvate. Nu toate vor un tarm. Sunt cocosate sub greutatile pe care le cara si au orbit cautand permanent luna si stelele pe un cer care refuza sa se lumineze. Chiar daca ar vedea lumina farului tot nu ar recunoaste-o in atata bezna.

Farul vrea sa stinga lumina pentru ca stie ca mai devreme sau mai tarziu barcile isi vor gasi cumva pacea. Unele pe insule, altele pe fundul marii. Acolo e liniste,nu? Farul vrea sa lase barcile si sa plece spre alte mari, el insusi in cautarea unui tarm. Nu-i pasa daca va ghida barci sau pescarusi; pe insula lui ar fi tacere. Si soare. Nu va trebui sa lumineze singur. Ziua s-ar putea odihni. I-ar creste radacini din nou. Si atunci cu siguranta alte barci i-ar cauta privirea.

A renunta e mai greu decat a lupta. Trebuie sa invingi dorinta. Si inertia. Si mandria. Si obiceiurile. Si lumea si judecatile ei. E decizia cea mai dificila dar singura care te poate salva uneori. E un act de curaj si de maturitate. E libertatea fara frica si mai ales fara regret. E viata pe care o ai asa cum alegi.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s